vineri, 4 noiembrie 2016

Cununia religioasă și divorțul


Căsătoria e un legământ sacru făcut în fața lui Dumnezeu. Căsătoria este considerată un act unic şi irepetabil, care este rupt doar de moartea unuia dintre soţi (cf. Romani 7:2-3). Domnul Iisus a îngăduit doar un singur motiv pentru divorț, aceasta fiind adulterul. În cadrul Bisericii Ortodoxe se acceptă oficializarea altei cununii religioase văduvilor, după ce au obţinut desfacerea primei cununii religioase.
În cazul divorțului, oamenii chiar dacă sunt despărțiți prin lege, în plan spiritual rămân uniți prin legămintele făcute în momentul căsătoriei.
Aceste legăminte trebuie desfăcute. I se cere Lui Dumnezeu iertare pentru încălcarea acestor legămintele, I se cere anularea acelor legăminte. Singurul care poate anula legămintele făcute în fața Lui este Bunul Dumnezeu. O viață nouă începe ruperea completă de cea veche.
„Dezlegarea cununiei după divorţ este importantă pentru a dezlega legătura duhovnicească pusă la săvârşirea cununiei.”
Există ritualuri bisericesti de anulare a cununiei, deși „ceea ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă” (Mat. 19, 6), și după cum spune Sf. Ap. Pavel: „legatu-te-ai cu femeia, nu căuta desparțirea” (I Cor. 7, 27) și apoi: „celor căsătoriți, nu eu, ci Dumnezeu le poruncește: femeia să nu se despartă de bărbat” (I Cor. 7, 10).

Următoarele cununii religioase sunt de fapt binecuvântări, nu se face întregul ritual al cununiei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu